Frecvența iubirii
- 12 iunie 2025
Frecvența iubirii – ce înseamnă asta?
Totul în Univers vibrează la o anumită frecvență. Gândurile, emoțiile, cuvintele, chiar și corpul nostru emit câmpuri energetice măsurabile. Iubirea, ca stare de conștiință, are o frecvență înaltă.
Conform studiilor lui Dr. David R. Hawkins, care a creat o scală a conștiinței (0–1000), iubirea (Love) se situează la frecvența 500, pe când frica e în jur de 100, rușinea – 20, iar pacea și iluminarea se apropie de 600-1000.
Așadar, iubirea este o frecvență înaltă, expansivă, coerentă și ordonatoare.
Ea creează armonie, în timp ce frica sau ura creează dizarmonie și haos.
Cum creează iubirea în armonie?
1. Prin prezență deplină (nu prin absență sau așteptare)Iubirea creează atunci când este pe deplin prezentă — aici, acum, între două inimi deschise sau în relația cu viața însăși.
> Unde e iubire adevărată, e și Dumnezeu în formă vie.
Când ești cu adevărat prezent în iubire, nu mai încerci să controlezi. Iar controlul este opusul armoniei.
2. Prin acceptare radicală (nu prin corectare)
Iubirea nu încearcă să te facă altfel. Ea spune:
> „Te văd așa cum ești. Și chiar așa, ești vrednic de lumină.”
Această acceptare permite un spațiu sigur de creștere. Unde e acceptare, apare deschiderea. Unde e deschidere, apare creația.
3. Prin ascultare interioară
Iubirea nu vine din minte, ci din inimă.
Și inima aude muzica subtilă a Universului.
> Când ești în iubire, simți când să acționezi, când să taci, când să îmbrățișezi, când să pleci.
E o intuiție a armoniei, nu o strategie.
4. Prin coerență între ceea ce simți, gândești și faci
Iubirea armonioasă este congruentă.
Nu te minte pe tine, nu minte pe ceilalți.
> Ce simt – exprim.
Ce spun – fac. Ce ofer – vine dintr-un loc sincer, nu din nevoia de validare.
Această coerență este frecvența pe care apare armonia în relații, proiecte, comunități.
5. Prin libertate și alegere
Iubirea nu înrobește. Nu e contract, nu e lanț.
Este alegere liberă, clipă de clipă.
> Acolo unde există libertate între două ființe…
…se naște o relație vie, nu una moartă în atașamente și teamă.
Pe scurt:
> Iubirea creează armonie pentru că este Adevăr și Viață.
Nu distruge, nu rănește, nu umilește — ci reunifică ce fusese separat.
Cum vede un om care iubește lumea?
Un om care trăiește în frecvența iubirii nu mai „vede” cu ochii ego-ului. El percepe lumea printr-o conștiință extinsă, iar asta se manifestă astfel:
1. Percepția devine clară și blândă.
Nu mai caută defecte, ci potențial. Vede binele ascuns chiar și în oameni răniți.
2. Judecata se dizolvă.
Nu mai simte nevoia să eticheteze oamenii ca „buni” sau „răi”. Înțelege că fiecare acționează din nivelul său de conștiință sau din suferința sa.
3. Compasiunea devine naturală.
Iubirea nu înseamnă slăbiciune, ci o forță care înțelege fără să justifice, care ține spațiu fără să salveze.
4. Frumusețea este percepută în lucruri simple.
Un copac, un zâmbet, o bătrână pe bancă – toate devin sacre. Iubirea trezește simțuri mai subtile.
5. Timpul încetinește.
Un om în iubire este prezent. Nu se grăbește. Se bucură. E „aici și acum”.
6. Non-rezistența apare.
El nu mai luptă cu viața. Devine un curent care dansează cu realitatea, fără să încerce să o controleze compulsiv.
7. Conectivitatea crește.
Se simte conectat la ceilalți, la natură, la divinitate. Nu se mai simte separat.
–
În cuvinte simple:
Frecvența iubirii e ca o muzică fină pe care doar o inimă deschisă o poate auzi.
Iar omul care o trăiește devine un instrument prin care această muzică se revarsă în lume — prin privire, prezență, cuvinte, gesturi.